Mergi la conținut

Adevărul din spatele mântuirii: spirit, suflet și trup

Dumnezeu vrea să conducă duhul tău către pace și odihnă dacă tu Îl lași.

Dumnezeu vrea să conducă duhul tău către pace și odihnă. Dar vrei tu să Îl lași?

O ființă umană: trup, suflet și spirit

Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu. Geneza 2:7.

Trupul nostru a fost creat din țărâna pământului și este întreținut cu ce crește din pământ. Prin trupul nostru, noi suntem în contact cu tot ce a fost creat. La început, Dumnezeua suflat suflet de viață în nările omului. Cu duhul nostru, noi suntem în contact cu Dumnezeu. Omul nu a devenit un suflet viu până când duhul nu a intrat în corp. Sufletul este viața noastră – rezultatul unirii trupului cu sufletul. Prin sufletul nostru, noi suntem în contact cu oamenii.

Separarea de Dumnezeu

Intenția era ca Dumnezeu să ne conducă prin duhul nostru; dar a venit căderea – separarea de Dumnezeu. Omul a început să trăiască conform poftelor din trupul lui. (Geneza 3:6). În loc ca trupul să fie un instrument al spiritului în slujba lui Dumnezeu, trupul a luat conducerea. Consecințele au fost separarea de Dumnezeu, pentru că spiritul omului a devenit rob al poftelor din fire. Roadele căderii reprezintă toate nenorocicile pe care le vedem în lume. Depravarea și stricăriunea din această lume vin prin pofte. (2 Petru 1:4).

Goliciune nesfârșită

Din cauză că trupul a preluat conducerea, noi suntem, din natură, pământești – carnali, nu spirituali. Viețile noastre sunt în lucrurile care au fost create, iar noi, din natură, ne închinăm măreției acestei lumi. Sufletul nostru – simțul nostru – se învârte în jurul lucrurilor vizibile. Adevărul este că noi nu avem deloc odihnă în această stare și suferim sub goliciunea acestei lumi, căci duhul nostru nu poate fi niciodată mulțumit sau satisfăcut de lucrurile care au fost create. Noi, din natură, nu înțelegem asta, pentru că întunericul în care suntem este un rezultat al amuzamentului și savurării din această lume – care ne-au amplificat goliciunea. Un fel de a pune lucrurile este că noi gustăm din iad cu sufletul nostru. Totuși, Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri în această stare! Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine. Iacov 4:5.

O gândire spirituală

Este posibil, prin lumina Evangheliei, să ne pocăim la Dumnezeu. În loc să iubim poftele noastre, noi putem să trăim conform cuvintelor lui Isus: „Ia-ți crucea în fiecare zi și leapădă-te.” Prin a ne „lepăda” (nega) pe noi înșine, duhul nostru este salvat din păcatul din fire, iar noi intrăm în părtășie cu Dumnezeu. Iar atunci, cu cât începem să ne hrănim cu Cuvântul lui Dumnezeu și rugăciune, primim putere să ne disciplinăm trupul și să-l aducem în ascultare. 1 Corinteni 9:27.

Ca rezultat, noi devenim spirituali și viața noastră – sufletul – locuiește în locurile cerești. Vom începe să căpătăm un simț pentru lucrurile invizibile, care sunt eterne. Ieșim din starea aceea de neliniște haotică, din goliciunea destructivă și intrăm în comorile nepieritoare ale vieții, care dau odihnă duhului nostru. Sufletului nostru i se permite să „guste” din cer! Eliberarea perfectă a sufletului nostru din acea goliciune destructivă este sfârșitul credinței noastre. (1 Petru 1:3-4, 9).

A onora chemarea

Isus ne-a învățat să ne rugăm: „Vie Împărăția ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ.” Matei 6:10. Isus a împlinit această rugăciune în zilele Sale pământești. Un alt lucru spus de El, când a venit pe pământ a fost: „Un trup Mi-ai dat… Iată-mă… vin să fac voia ta, Dumnezeule!” Evrei 10:5-7. Și noi avem o chemare și o sarcină de îndeplinit. Și noi am primit un trup. Dacă trupul nostru nu preia conducerea (cu rezultatul că vom începe să trăim conform poftelor și dorințelor noastre), ci este adus ca o jertfă vie, sfântă și plăcută pentru Dumnezeu, atunci noi reprezentăm Împărăția lui Dumnezeu. Noi acceptăm voia lui Dumnezeu în duhul nostru și o împlinim cu trupul. Roadele acestei cooperări este viață cerească, un suflet mântuit.

Moartea nu va avea putere

Isus spune Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.Matei 6:32-33. Păgânii caută necesitățile corpului. Aceasta este principala lor preocupare – animalele fac același lucru. Dar noi trebuie să ne comportăm altfel. Noi trebuie să ne preocupăm de hrana și bunăstarea spiritului și minții noastre. Noi trebuie să căutăm Împărăția lui Dumnezeu mai întâi! Dacă facem asta, atunci Dumnezeu se va îngriji de trupul nostru și suntem mântuiți de toată îngrijorarea care chinuie lumea.

Această eliberare a spiritului, din păcatul din fire, este o înviere, iar doar cei care au participat la această mântuire vor fi la prima înviere. Ei sunt binecuvântați și sfințiți, căci  Asupra lor a doua moarte n-are nicio putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos şi vor împărăţi cu El o mie de ani. Apocalipsa 20:6. Doar prin această mântuire poate Dumnezeu să ne sfințească total, ca duhul, sufletul și trupul să fie păzite fără vină la revenirea Domnului nostru Isus Hristos. (1 Tesaloniceni 5:23).

 

Acest articol este o variantă editată a articolului „Duh, trup, suflet” care a fost prima dată publicat în revista periodică a BCC „Comori ascunse” martie 1942.

© Copyright Stiftelsen Skjulte Skatters Forlag|activechristianity.org

Teme esențiale

Află cum Cuvântul lui Dumnezeu ne provoacă și ne face capabili să trăim 100% conform voii Lui, fără să mai cădem în păcat, ci prin a trăi o viață de biruință asupra păcatului.

Descarcă e-book gratis

O mântuire așa de mare

Apostolul care scrie epistola după Evrei o numește un «îndemn». Scopul acestei cărți este să întărească și să extindă acest îndemn și să aducă credință și mântuire tuturor celor care au o chemare cerească. Toți cei care urmează îndemnul din epistola Evrei pot ajunge la această mântuire mare.

Urmărește-ne