Aksel Johan Smith – «Eu și Tatăl suntem una»
Aksel Johan Smith a fost un om simplu cu putere duhovnicească mare, care și-a dedicat toată viața în slujba lui Dumnezeu.
Aksel Johan Smith
Aksel Johan Smith a fost un om simplu cu putere duhovnicească mare, care și-a dedicat viața în slujba lui Dumnezeu. Viața lui a rămas ca un exemplu luminos în credincioșie, și în a profita din plin de situațiile mari și mici ale vieții.
Aksel J. Smith s-a născut în Horten în 1910, fiind al patrulea copil al Paulinei și al lui Johan Oscar Smith. Prin faptul că a crescut într-un cămin creștin, și în special faptul că a avut părinți temători de Dumnezeu, încă din tinerețe el a fost convins de puterea Evangheliei și de posibilitatea de a trăi o viață liberă de păcat. Ca tânăr el a folosit mult din timpul lui călătorind la bisericile din Norvegia și fiind misionar în Scandinavia. El și-a făcut timp și pentru a-și termina studiile ca tâmplar, și în 1930 a fost înrolat ca soldat în aviație, terminând serviciul lui ca soldat un an mai târziu. Mândria și simțul național pentru patrie nu s-au diminuat de-a lungul unei vieți lungi.
Revista «Comori Ascunse»
În ianuarie1943 Johan O. Smith a predat răspunderea de redactor pentru revista bisericii (Comori Ascunse) fiului său Aksel. Aksel avea atunci 33 de ani. Această poziție nu era plătită ci era bazată pe muncă voluntară iar în acel timp corectura și scrierea adreselor pe plicuri se făcea de mână. După ce Aksel s-a căsătorit cu prietena lui din copilărie, Ida Olsen în 1947, ei au împărțit munca de editare și distribuire a sutelor, iar mai târziu a miilor, de exemplare. Munca nu implica doar ca articolele să fie fără greșeli gramaticale, ci ca ele să fie corecte din punct de vedere al învățăturii și să fie ziditoare și scrise într-un duh care crede în biruință. Aksel și Ida nu au privit munca lor niciodată ca un angajament greu, ci ca un privilegiu și o bucurie. După ce au crescut, cei cinci copii au ajutat și ei în această lucrare cuprinzătoare. Aksel a fost editor pentru Comori Ascunse timp de 55 de ani.
Grija pentru Biserică
Începând cu anii '30, împreună cu Sigurd Bratlie și Elias Aslaksen, Aksel J. Smith, a avut răspundere pentru dezvoltarea pământească și duhovnicească a Bisericii. Această slujbă a purtat-o el credincios, într-unul dintre cele mai neliniștite timpuri pe care le-a văzut lumea. El a fost un om care avea viziuni și a înțeles care era direcția bună în care Biserica se putea dezvolta.
Grija pentru Biserică şi pentru oameni a devenit o pasiune personală pentru Aksel, care a arătat că este un conducător înțelept. De exemplu, atunci când se auzeau voci cu direcții conservatoare cu privire la poziţia femeii în Biserică, el a călcat pe urmele tatălui său şi a subliniat foarte clar faptul că atât femeile cât și bărbații pot sluji în Biserică. Femeile sunt, în același grad ca și bărbații, o resursă pentru societate.
El nu a căutat niciodată propriile interese, nu a căutat să devină mare și plin de însemnătate prin slujba sa, lucru care putea fi ușor de realizat, în calitate de fiu al lui Johan O. Smith. Dar Aksel a fost total neinteresat să formeze o «elită duhovnicească». În schimb, el a dezvoltat abilitatea rară de a-și încuraja conlucrătorii și de a-i face să se simtă împliniți și valoroși.
Dragoste necondiționată
Viața lui Aksel J. Smiths a fost bazată temeinic pe a se jertfi în ascuns și a sluji lui Dumnezeu, bisericii, familiei și comunității în general.
Aksel J. Smith a continuat să fie un păstor bun, blând și plin de viziune în ciuda faptului că a prins un secol care a avut ani de război, extinderea internațională a bisericii în anii '50 și '60, iar mai târziu și trezirea din anii '90.
După moartea sa din august 1998, a devenit și mai evidentă moștenirea pe care el a lăsat-o în urmă – o biserică internațională deschisă și accesibilă. Aksel J.Smith a înțeles ce înseamnă să trăiești credincios aici și acum.
El a fost activ și implicat în societatea lui locală din Horten, unde vizita des pe bolnavi și bătrâni. Vecinii și prietenii nu l-au experimentat ca unul care vorbea doar despre creștinism, ci și unul care îl practica în fiecare zi.
«Eu și Tatăl suntem una»
Un element fundamental din viața lui Aksel a fost dragostea lui fără margini pentru toți cei pe care îi întâlnea. El a trăit o viață în credincioșie totală față de Evanghelia despre biruință asupra păcatului și a stat într-o dezvoltare interioară continuă, încât spre sfârșitul vieții, când a citit din Ioan 10:30, la conferința de Paști din 1995, nu încăpea nicio îndoială că aceasta devenise mărturia lui personală: „Eu și Tatăl suntem una.”
(Sursă: Bratli, Kjell Arne, „Un păstor al Domnului: Aksel J. Smith 1919-1998”, Comori Ascunse 2007)
Versetele biblice sunt luate din versiunea bibliei tradusă de Cornilescu cu drepturile de utilizare aferente. În cazul folosirii altor traduceri - se va menționa acest lucru.