Ascultare din inimă: învățăm de la Isus

Ascultare din inimă

„Robilor, ascultaţi de stăpânii voştri pământeşti, cu frică şi cutremur, în curăţie de inimă, ca de Hristos. Slujiţi-le nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu …” Efeseni 6:5-6.

Nimeni nu poate fi presat sau forțat într-o viață de ascultare. Doar ascultarea din inimă este plăcută lui Dumnezeu, și El dă Duhul Său Sfânt celor care-L ascultă. (Fapte 5:32). Deci, ce îi împiedică de obice pe oameni să fie ascultători din inimă?

Propriul „EU”

În primul rând este voia noastră umană, care vrea mereu ceva, care știe cel mai bun mod de a face lucrurile, care știe mereu totul, etc. Acest „EU” este reprezentat de natura noastră egocentrică, de toate lucrurile care se învârt în jurul propriei persoane și vrea să devină ceva important. Deseori auzim în reclame că se spune: cumpără una sau alta „pentru că meriți!” Și noi chiar credem asta. Vrem să fim cineva, să fim semnificativi, să urcăm tot mai mult pentru că merităm asta. Dar, de fapt, direcția aceasta este greșită.

Duhul lui Anticrist îi trage pe oameni în capcana aceasta. Dar Isus a avut un cu totul alt fel de gândire. El a vrut să fie ca Tatăl Său. De fapt, și Anticrist a vrut să fie ca Dumnezeu, dar el a continuat să se înalțe pe sine și a sfârșit prin a fi aruncat jos. Isus S-a smerit continuu și a spus „Facă-se nu voia Mea, ci a Ta.” Luca 22:42. El a fost născut din fecioara Maria și a avut o voie umană, dar a fost și Fiul lui Dumnezeu. A fost conceput de Duhul Sfânt și nu a avut o dorință de a-Și face voia proprie, așa cum majoritatea dintre noi avem. Dorința Lui a fost să facă voia lui Dumnezeu, pentru că Și-a iubit Tatăl. Ascultarea lui Isus a fost din inimă, chiar de la început.

Starea lui Isus

Tocmai de aceea este o diferență între noi și Isus. Noi am păcătuit și am fost slăbiți de păcat, dar la Isus asta nu s-a întâmplat niciodată. El a fost un miel pur, sfânt, fără pată sau defect înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor. Tocmai de aceea scrie că Isus a venit „într-o fire asemănătoare cu a păcatului.” (Romani 8:3) El a avut aceleași ispite ca noi, dar firea nu devine păcătoasă până când nu începi să trăiești conform poftelor ei. Isus nu a cedat niciodată dorințelor firii lui și, implicit, aceasta nu a devenit păcătoasă.

Isus nu trebuia niciodată să moară, dar pentru că ne-a iubit, a ales să moară în locul nostru, ca un Miel fără vină – astfel am primit noi iertarea păcatelor, un har enorm. Noi acum trebuie să-I slujim lui Isus, Celui care Și-a dat viața pentru tine și mine când noi încă eram păcătoși. Doar Lui merită să-I slujim.

Predă totul

Dacă ar fi venit regele țării și ți-ar fi spus: „Poți să faci o misiune pentru mine?”, am fi considerat acest lucru ca o mare cinste. Dar când Regele regilor ne întreabă: „Poți face lucrul acesta? Căci îți promit că vei deveni fericit.”, noi găsim împotrivire în noi. Tocmai din cauză că păcatul a intrat în lume și avem propria noastră voie omenească asupra căreia Satan are putere.

Așadar, noi trebuie să ne urâm propria viață în această lume ca să putem face voia lui Dumnezeu, însă atunci este posibil. Este absolut și total posibil să devenim ascultători din inimă! Pentru asta trebuie să ne predăm pe noi înșine și toată viața noastră. Complet, total și fără să păstrăm nimic pentru noi înșine. Atunci Dumnezeu ni se va descoperi și vom vedea slava împlinirii voii Lui și-L vom putea primi pe Fiul Lui, așa cum este scris în biblie: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr.” Ioan 1:14.

Ascultare din inimă: împlinirea voii lui Dumnezeu

Atunci vedem clar și putem spune „Da!” lui Isus și putem continua să spunem „Da!” în tot timpul pe care-l avem aici pe pământ. Aceasta înseamnă ascultare din inimă! Iar atunci vom deveni total fericiți și mulțumiți și toate celelalte lucruri nu vor mai avea nicio însemnătate.

Acest articol este inspirat dintr-o predică de-a lui Kaare J. Smith pe 21 mai 2019.