Ce este împăcarea și de ce avem nevoie de ea?

Ce este împăcarea și de ce avem nevoie de ea?

Împăcarea este o dovadă a dragostei și îndurării incredibile ale lui Dumnezeu. Citește ce implicări are aceasta.

Ce este împăcarea?

Împăcarea reprezintă îndeplinirea lucrurilor necesare pentru a aduce reconciliere sau reuniunea unor două părți care sunt în contradicție; implică efectuarea unor compensații sau despăgubiri pentru o transgresiune, o greșeală sau o vătămare. Pe scurt, înseamnă readucerea echilibrului provocat de un rău cauzat.

Încălcarea legii se compensează, de regulă prin a plăti o amendă sau a fi închis într-un penitenciar, pentru o perioadă. În unele țări, o infracțiune foarte serioasă poate fi ispășită prin moartea făptuitorului. În acest mod, se încearcă readucerea echilibrului cauzat de o crimă, de exemplu.

De ce avem noi nevoie de împăcare?

Păcatul semnifică încălcarea legii și voii lui Dumnezeu și, de aceea, este ireconciliabilă cu Dumnezeu și viața veșnică. (Romani 8:6-8; 1 Ioan 3:4-10).

Relația bună între Dumnezeu și oameni a fost adânc deteriorată când ei nu L-au ascultat. Pierderea a fost aproape imposibil de reglementat și a afectat toate generațiile - inclusiv pe tine și pe mine. Păcatul intrase între Dumnezeu și oameni, iar, de aceea, ei nu au mai putut avea părtășie intimă cu El, așa cum era la început, deși Dumnezeu dorea extrem de mult acest lucru.

Când noi trăim în păcat, suntem de acord cu el și îl lăsăm să ne stăpânească. Devine o parte din viața noastră. Dacă, în mod deliberat, lăsăm păcatul în viețile noastre, suntem condamnați să murim și să fim distruși împreună cu păcatul. (Romani 8:13). „Căci răsplata păcatului este moartea …” Romani 6:23. Aici nu se referă doar la moartea fizică, ci la moartea spirituală și la separarea eternă de Dumnezeu în duhul nostru.

„Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar … Toţi s-au abătut … Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar … Frica de Dumnezeu nu este înaintea ochilor lor.” Romani 3:10-18. Cu alte cuvinte, toți suntem păcătoși vinovați; relația noastră cu Dumnezeu este ruptă și toți merităm moartea. Așa de serioase sunt lucrurile. Iar, dacă citim atenți, observăm că nu se referă doar la păcatele grosolane și evidente, ci toate păcatele, toate devierile de la voia lui Dumnezeu.

Cum primesc împăcare?

Există un singur lucru care poate potoli furia lui Dumnezeu împotriva păcatului: moartea asupra păcatului. Dar dacă Dumnezeu ar fi omorât pe fiecare păcătos de pe pământ, ca ispășire pentru păcatele comise de ei, acest lucru ar însemna sfârșitul umanității. Dar El este un Dumnezeu îndelung răbdător și îndurător care-Și iubește creația și pe toți oamenii. Nu vrea ca ei să moară ci vrea să restaureze relația Lui cu ei și să ajungă la părtășie.

Împăcarea după legea Vechiului Testament

În Vechiul Legământ, oamenii puteau aduce un animal la templu, pentru a fi sacrificat. Acest animal trebuia să fie perfect, fără defect și el trebuia să moară în locul celui care îl aducea ca jertfă - ca păcatele proprietarului să-i fie iertate. „Căci viaţa trupului este în sânge. Vi l-am dat ca să-l puneţi pe altar, ca să slujească de ispăşire pentru sufletele voastre.” Leviticul 17:11.

Citește în Leviticul 16 și Evrei 9:18-22 despre Ziua Împăcării și ce însemna ea în Vechiul Testament.

Însă, sângele animalelor era un semn care nu putea împiedica pe oameni să păcătuiască. Această ceremonie trebuia făcută din nou și din nou. (Evrei 10:1-3). Devenise foarte clar că trebuia să se schimbe ceva.

Împăcarea și jertfa de ispășire a lui Isus în Noul Legământ

Schimbarea a venit prin Isus, care era Fiul lui Dumnezeu, și care S-a coborât din înălțime și a ales să primească o natură umană, la fel ca noi toți. Cu alte cuvinte, El a fost ispitit în toate lucrurile, ca noi. Dar Isus a fost născut și din Duhul Sfânt, iar acest duh L-a însoțit întreaga lui viață, având cu sine puterea și voința necesară de a birui fiecare ispită. Rezultatul a fost că El nu a păcătuit niciodată. (Matei 1:18-22; Luca 1:30-35; Filipeni 2:5-8; Evrei 4:15; Isaia 61:1-3)

Totuși acest Isus, care a fost singurul om din istorie total curat și fără păcat, a fost crucificat ca un criminal. Astfel, El Și-a luat asupra Sa pedeapsa păcatelor întregii lumi - Mielul fără defect al lui Dumnezeu - jertfa absolută! Isus a devenit jertfa de ispășire pentru păcatele noastre. Astfel, Dumnezeu Și-a întors mânia împotriva păcatului, de la cei care aleg să creadă în El. El le-a dat darul vieții veșnice, în schimb! (Isaia 53:4-11; Ioan 3:14-17: 1 Ioan 2:2)

Un dar al harului

Noi nu putem face nimic prin puterea noastră care să ne facă să merităm iertarea și mântuirea. (Galateni 2:16; Efeseni 2:8-9 etc.) Împăcarea prin iertare este un dar gratis, provenit în totalitate din harul, dragostea și îndurarea lui Dumnezeu - pe care trebuie să-l primim prin credință. „Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.” Romani 6:23.

Citește tot capitolul din Romani 5 despre darul harului primit prin Isus.

Nu putem niciodată percepe semnificația darului primit prin harul împăcării. Pentru a începe să înțelegem, trebuie să recunoaștem adevărul despre noi într-un grad extrem de profund. Adevărul este că noi suntem toți păcătoși și toți am încălcat legea - toți suntem egoiști și avem o natură egoistă. Trebuie să înțelegem părerea lui Dumnezeu asupra păcatului. Păcatul nu are niciun viitor în eternitate, iar noi nu am avea nicio șansă fără mila și dragostea lui Isus Hristos, care Și-a dat viața, ca plată pentru păcatele noastre. Însă, prin acest dar primit din har, ni s-a dat o nouă șansă la viață, o nouă posibilitate - viață veșnică! Nu vom putea niciodată să-I mulțumim lui Isus pentru acest lucru!

Ce se întâmplă după ce primim această împăcare?

Jertfele Vechiului Testament acopereau doar anumite clase de păcate, înfăptuite de la „ultima dată.” Însă ele nu înlăturau rădăcina și motivul existenței păcatului - poftele și dorințele din natura umană. Oamenii erau slabi și păcătuiau din nou și din nou, formând un ciclu neoprit de păcat-iertare.

În Noul Testament, jertfa lui Isus a acoperit tot păcatul întregii lumi! Însă, important pentru cei care cred în El și vor să fie ucenicii Lui este cum acest lucru a devenit posibil prin viața și moartea Lui. Autoritatea lui Isus asupra păcatului și morții provine din credincioșia Lui de a asculta de voia lui Dumnezeu și întotdeauna de a respinge voia Sa proprie (poftele și dorințele din natura Sa omenească) în momentul ispitei. El Și-a luat crucea în fiecare zi „omorând” rădăcina păcatului din viața Lui. În Isus, Dumnezeu a putut face ceea ce nu era posibil prin jertfele Vechiului Testament: putea condamna păcatul în fire. (Romani 8:3; Evrei 2:14)

De ce este acest lucru atât de semnificativ pentru noi? Însuși Isus ne-a spus că noi Îl putem urma. (Luca 14:26:27). Cu alte cuvinte, dacă facem aceste lucruri, putem fi ucenicii Lui și putem trăi aceeași viață. Împăcarea ne-a dat oportunitatea de a începe viața cu o pagină nouă, curată, iar exemplul lui Isus și Duhul Sfânt, care ni L-a trimis ne dă posibilitatea să biruim, așa cum El a biruit - moștenind astfel toate lucrurile cu El! (Apocalipsa 21:7)

Versetele biblice sunt luate din versiunea bibliei tradusă de Cornilescu cu drepturile de utilizare aferente. În cazul folosirii altor traduceri - se va menționa acest lucru.