Trafic de persoane: valoare unei vieți umane

Dacă urmărești știrile vezi că nu este sfârșit la perversitatea omenirii și câtă lipsă de respect are omenirea pentru persoana alăturată.

De curând am citit un articol în BCC News despre traficul de persoane din Tailanda. Ar fi puțin să spun că este un lucru foarte bolnav și denaturat. Este sfâșietor să citești despre condițiile care le-au îndurat unii oameni forțați acolo de alții care nu înțeleg valoarea vieții. Acești oameni răi nu au nicio idee că, în fața lui Dumnezeu, noi avem fiecare aceeași valoare. Dumnezeu nu are un sistem de clasare. Cel care este lovit de sărăcie este la fel de valoros ca și cel care doarme într-o saltea confortabilă care poate fi cumpărată cu bani.

Am văzut imagini cu oameni în mare necaz care dorm pe pământul rece al junglei unde sunt ținuți captivi în cuști mici și murdare. Oameni îngropați în morminte nemarcate, omorâți la ordinul celor care îi țin captivi. Niciunul dintre acești oameni nu își controlează viața proprie. Ei sunt la mila celor care dețin puterea asupra lor, deși nimeni nu le-a dat purere și drept asupra viețile acestor bieți oameni. Iar cei care i-ar putea ajuta sunt și ei la fel de corupți – poliția și oamenii din guvern. Mulți dintre ei sunt implicați, într-o anumită măsură, în această mișcare bolnavă. Victimele acestei crime în masă sunt fără speranță și fără ajutor.

Fiecare în parte are aceeași valoare în ochii lui Dumnezeu ca și persoana de lângă. Dumnezeu nu are un sistem de clasificare.

Perii de pe cap

Îmi vine în minte ceva ce am auzit de curând: „Lumea nu are oameni de umplutură.” Sunt miliarde de oameni, dar Dumnezeu are dragoste personală pentru fiecare dintre ei. El vrea să vadă pe fiecare prosperând și crescând. (Ieremia 29:11). Fiecare creștin îți poate spune că fiecare fir de păr din cap îți este numărat. (Matei 10:30). Firele de păr de pe capul meu nu sunt monitorizate mai minuțios decât la un lucrător imigrant care a fost luat captiv.

Eu am fost crescută într-o lume unde m-am simțit în siguranță și iubită. Nu știu de ce, dar câteodată mă simt vinovată când văd oameni care trebuie să sufere. Dar, dacă este ceva ce știu sigur, este că Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8). Și Dumnezeu este drept. (Geneza 18:25). Nu mă pot de îndoi de asta mai mult decât mă pot îndoi de propria mea existență.

Păcatul crează suferință

Dar întrebarea rămâne: de ce permite Dumnezeu toată nenorocirea și suferința asta pe pământ? Când văd cum stau lucrurile ca în Tailanda, de exemplu, știu că nu Dumnezeu este de vină, ci păcatul. Oameni conduși de pofta de putere și bani. Oameni care îi tratează pe ceilalți ca animalele. Dumnezeu nu va contrla nicio ființă umană: fiecare dintre acțiunile noastre ia naștere din voia noastră liberă. Oamenii dau libertate de decizie propriilor lor pofte și plăceri și, deseori, asta înseamnă că cei foarte inocenți suferă. Ei sunt controlați de Satan și fac dureros de evident cât de nemăsurabil de rău și destructiv este păcatul.

Sunt sigură că Dumnezeu este mai îndurerat decât oricare dintre noi, când vede lucrurile care au loc în această lume. Sunt sigur că I-ar plăcea să-Și întindă mâna și să repare totul. Și știm sigur că nu va permite ca această stare a lucrurilor să continue la nesfârșit.

El ne-a dat Cuvântul Său și propriul Lui Fiu, Isus, ca să ne arate calea fără păcat. Prin El noi vom putea, în mod absolut, să biruim păcatul, iar în confruntarea finală, Satan va fi dovedit plin de răutate și se va dovedi că a dat greș. Deci nimeni nu va mai putea să se mai ridice împotriva lui Dumnezeu vreodată, așa cum a făcut-o Satan. Convingerea lui că oamenii trebuie să-și urmeze propria voie, în loc de voia lui Dumnezeu, va fi dezaprobată o dată pentru totdeauna.

Apoi Dumnezeu va distruge acest pământ vechi și va crea unul total nou, complet curat de orice păcat. Fără toată oroarea adusă pe pământ de cei care sunt controlați de păcat. Abia aștept să vină acel timp, căci într-o lume fără păcat, nimeni nu se va mai gândi să-l stăpânească vreun suflet, și suferința și nenorocirea vor fi șterse pentru veci.