Cum am descoperit cheia care deschide ușa harului

Cum să primești harul lui Dumnezeu

Este un verset în Iacov care te poate ajuta în orice situație. Eu am experimentat asta. Este foarte simplu, de aceea este și ușor de ținut minte:

„Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: 'Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.’” Iacov 4:6.

Este un verset foarte cunoscut, iar dacă îți amintești de el în fiecare situație pe care o întâlnești în timpul zilei, el poate reprezenta cheia tuturor problemelor tale. Când vorbești cu cineva care nu este drăguț cu tine, fii smerit și vei găsi imediat felul în care să reacționezi. Când ai de luat o decizie, indiferent că este mare sau mică, fii smerit și Dumnezeu îți va da har și vei calea corectă. Acest verset m-a ajutat mult în ultimii ani.

„Eu nu sunt nimic”

Acum câțiva ani am fost la o conferință de Anul Nou. Era 31 decembrie și eram la o adunare când mi-a venit un gând: „De ce sunt eu aici? Am ales eu personal să fiu aici?” Eu mergeam la biserică și îmi plăcea ăs fiu cu prietenii mei și cu grupul de tineri, implicându-mă în strângerile de bani și alte activități. Dar în acel moment Dumnezeu mi-a trimis întrebarea aceasta: „De ce ești aici? Ai ales personal să fii aici?” și a trebuit să recunosc că eram acolo din puterea proprie și pentru că aveam un ego foarte mare, iar Dumnezeu a trebuit să mă confrunte legat de acest aspect.

După cele experimentate la această conferință, am trecut printr-o perioadă mai slabă. Emoțional eram la pământ și a fost un timp trist pentru mine. A durat cam cinci ani. Dar Dumnezeu a trebuit să găsească alte modalități de a-mi zdrobi puterea mea umană. Mi-a arătat că rezoluția mea omenească nu mă putea duce la fericire. În această perioadă aveam atât de multe întrebări fără răspuns, dar a trebuit să trec tocmai pe aici ca Dumnezeu să-mi poată arăta: de la tine însuți ești un nimic.

Îmi amintesc de cinev care a zis „să-ți bagi degetul în pământ ca să nu uiți de unde ai venit, figurativ vorbind. Toți suntem ca praful în acest univers mare, dar suntem atât de mândri și plini de complexe încât ajungem să-L contestăm pe Însuși Dumnezeu! Singur nu puteam concepe o cale care să mă ducă la fericire și odihnă. A trebuit să mă smeresc, a trebuit să recunosc că doar prin harul lui Dumnezeu puteam înfrunta viața și să merg pe calea pe care a mers Isus. (Ioan 5:30)

„Nu sunt nimic” nu înseamnă „nu am nicio valoare.” Sunt foarte prețios în ochii lui Dumnezeu, căci El m-a creat perfect. Dar pentru a putea primi harul lui Dumnezeu peste viața mea trebuie să recunosc că El este Dumnezeul cel Atotputernic care are totul în mâna Sa, iar această mână mă poate ridica dacă eu mă smeresc și mă poate smeri atunci când mă ridic.

Îmi amintesc citind din Matei 5 despre fericiri, de exemplu despre „ferice de cei săraci în duh,” și așa mai departe, gândindu-mă „Okay, dacă cred acest cuvânt simplu, atunci voi fi binecuvântat. Dacă mă smeresc, Dumnezeu mă va binecuvânta și tocmai asta s-a și întâmplat. De aceea sunt foarte recunoscător pentru acea perioadă, căci am experimentat că, prin harul lui Dumnezeu, este posibil.

În acea perioadă nu înțelegeam ce se întâmpla. Dar acum, sunt total convins că aceasta este calea corectă. În fiecare zi îmi amintesc de acel verset. E foarte simplu - întotdeauna sunt două căi în fața noastră, iar eu mereu pot să o aleg pe cea care merge în jos. A mă smeri este mereu calea corectă - nu poți greși când alegi mereu această cale.

Omul este nimic

Eu sunt doctor și lucrez la ATI. Aici văd multă moarte și sfârșitul vieții multor oameni. Prin asta văd și cât de „nimic” suntem noi. Pot sta aici acum sănătos, iar în 2-3 ore pot fi într-un pat de la terapie intensivă. Poate voi avea un accident de mașină sau poate au o boală despre care nu știu că o am încă. În concluzie, suntem nimic.

Am văzut atât de mulți oameni, oameni foarte tineri care în câteva zile sau săptămâni se pierd. Astfel de lucruri m-au ajutat să mă gândesc la cât de serioasă este viața și cât de fragilă este condiția ființei noastre umane.

La finalul vieții poți vedea foarte clar rezultatul la felul vieții tale. Am văzut foarte mulți oameni care au trăit pentru ei înșiși, iar la final sunt singuri, triști și amărâți. Am văzut și alții care sunt în pace, împreună cu familia lor. Acesta era rezultatul vieții lor - acest lucru m-a ajutat mult.

„Şi El mi-a zis: "Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită." Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine.” 2 Corinteni 12:9. Cheia ușii harului este chiar în fața mea. Eu trebuia doar să mă predau, iar în slăbiciunea mea Dumnezeu mă poate ajuta. Cheia aceasta mi-a descuiat o ușă nouă. În spatele acestei uși este calea de a deveni un ucenit adevărat al lui Isus. El S-a smerit până la moarte, ba chiar moarte de cruce! (Filipeni 2:8). Este o cale care duce spre cer - mergând în jos!

Dorința mea profundă este să merg credincios pe această cale. la final este viață veșnică - ce răsplată! Aici pe pământ, rezultatul este pace, bucurie și fericire adevărată. Pot primi tot ce am nevoie, în toate stagiile vieții.

Dumnezeu dă har celui smerit. Aceasta este o lege simplă și eternă dată de Dumnezeu.