Discriminantul „eu”

Văzut din perspectiva că fiecare om este o lumină. Atunci lumina mea este mai puternică dacă le sting pe toate celelalte?

Nu. Noi toți am văzut ca cu cât mai multe lumini sunt aprinse, cu atât devine mai luminat. Dar totuși, deseori, noi nu respectăm aceasta. Nu ne gândim serios în această privință. Cu un automatism uimitor îi umilim pe ceilalți pentru a ne promova pe noi înșine.

Drepturile omului sunt internaționale – ele depășesc granițele culturii și ale națiunilor și aceasta este o dovadă că oamenii au învățat că este bine și corect să se respecte unii pe alții. Nimeni nu trebuie să facă discriminare din cauza diferențelor rasiale, culturale, trăsături moștenite, sex etc. Toți suntem de acord cu aceasta.

Dar discriminarea nu a dispărut. Atât cea publică, de la discuțiile pe forumurile de pe internet, din curțile școlilor sau din gândurile fiecăruia dintre noi. Și nu este nici un motiv să crezi că discriminarea va dispărea fără ca fiecare om să lucreze conștient cu gândurile negative care au afectat rasa umană timp de mii de ani.

Eu observ tendințele în fiecare zi. Întâlnesc oameni noi continuu. Unii seamănă cu mine în cultură, creștere și situație socială, dar alții au experimentat lumea de pe cealaltă parte. Și la început nu-mi place aceasta. Nu îmi place când unii oameni au o situație financiară mai proastă sau mai bună ca mine. Nu îmi place de cei care știu mai multe ca mine și nici de cei care sunt mai puțin capabili decât mine. De asemenea nu îmi place când unii oameni au o perspectivă a lumii diferită față de a mea, care își permit lucruri pe care eu nu mi le permit sau care nu iau în seamă lucruri pe care eu le consider importante. Lista aceasta poate continua.

Este diferență mare între ce îmi place și cum m-am hotărât să mă comport. Eu știu că nu voi lumina mai tare dacă „îi sting” pe toți ceilalți. Știu că lumea nu va deveni un loc mai bun dacă va fi cum îmi place mie. Dimpotrivă, lumea va fi un loc mai bun dacă eu îmi schimb gândurile.

Cu siguranță ai auzit mult despre Isus. El era musafirul vameșilor și păcătoșilor, vindeca leproșii și îi îndemna pe frații lui să își iubească dușmanii.

Isus nu a fost diferit de mine. Și El a observat tendințele în fiecare zi. El a văzut că lumea nu ar fi fost un loc mai bun dacă El ar fi făcut așa cum i-ar fi plăcut Lui. Însă ceea ce a făcut că Isus a schimbat totul, a fost că El și-a călcat în picioare propria natură în câștigul a ceea ce El știa că este corect. După Isus, Pavel a continuat cu mesajul: „Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă; ci, în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.” Filipeni 2:3.

Faptul că Isus a făcut astfel, înseamnă că și eu pot să fac la fel; și trebuie să fac la fel. Eu nu sunt mai puțin judecat dacă Isus a luptat cu gândurile Lui, ci prin aceasta, El mi-a dat posibilitatea de a primi o gândire nouă. Cu Isus ca Prieten și Învățător, eu pot începe să primesc un fel total nou de gândire. Nu ar fi fabulos ca unele dintre gândurile lui Dumnezeu ar fi gândurile mele?

Dumnezeu nu se gândește la oameni așa cum eu o fac. El nu este un învinuitor. El nu displace pe nimeni. El Însuși a spus: „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” Ieremia 29:11. Dacă eu am astfel de gânduri despre oamenii din jurul meu, unde este discriminarea?

Când Dumnezeu a spus „să fie lumină”, eu nu cred că El Și-a dorit ca eu să încerc s-o sting la loc.