Granițe puse de Dumnezeu: Scopul Lui cu viețile noastre

Dumnezeu vrea să ne atragă mai aproape de Sine

Toți avem granițe în viață - geografice, de sănătate, financiare și în multe alte aspecte ale vieții. Din diferite motive, aceste granițe se pot schimba de-a lungul vieții. Uneori le putem muta singuri, alteori ele se schimbă fără intervenția noastră directă. Noi ne putem irosi porțiuni majore din viață dorindu-ne ca granițele să fie altundeva, când, de fapt, mult mai imporatant este să învățăm să ne comportăm în interiorul acestor limite.

Pavel, sperând să-i conducă pe greci către Dumnezeu, le-a vorbit despre granițe, când a văzut mulțimea de idoli la care ei se închinau: „El a făcut ca toţi oamenii, ieşiţi dintr-unul singur, să locuiască pe toată faţa pământului; le-a aşezat anumite vremuri şi a pus anumite hotare locuinţei lor, ca ei să caute pe Dumnezeu şi să se silească să-L găsească bâjbâind, măcar că nu este departe de fiecare din noi.” Fapte 17:26-27. În cele din urmă, Dumnezeu este Cel care controlează granițele vieților noastre, cu scopul de a ne atrage mai aproape către Sine.

Ce a învățat Iov când granițele lui s-au schimbat

Iov a fost un om care a experimentat o schimbare bruscă a hotarelor vieții lui. Din porunca și permisiunea lui Dumnezeu, Satan i-a distrus toate bunurile și i-a omorât pe toți cei 10 copii ai săi, toate într-o singură zi. (Vezi Iov 1.) În fel uimitor, reacția lui Iov a fost: „Atunci Iov s-a sculat, şi-a sfâşiat mantaua şi şi-a tuns capul. Apoi, aruncându-se la pământ, s-a închinat şi a zis: 'Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în sânul pământului. Domnul a dat şi Domnul a luat - binecuvântat fie Numele Domnului!'” Iov 1:20-22.

Granițele lui Iov s-au restrâns imediat, când Dumnezeu i-a permis lui Satan să-i ia sănătatea: „Şi Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului până în creştetul capului.” Iov 2:7. Soția și prietenii lui Iov erau convinși că Iov făcuse ceva neplăcut lui Dumnezeu, dar Iov a înțeles să se apropie tot mai mult de Dumnezeu, ca mai târziu să poată spune: „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut. De aceea mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă.” Iov 42:5-6. El s-a folosit de aceste schimbări drastice ale granițelor vieții lui pentru a obține o relație mai strânsă cu Dumnezeu.

O relație cu Dumnezeu care devine tot mai profundă

Această alegere de a ne apropia mai mult de Dumnezeu în încercările vieții, când granițele se schimbă, ne poate aduce un lucru pe care eroii credinței l-au primit de-a lungul istoriei. (Vezi tot capitolul 11 din Evrei). Ei au folosit aceste schimbări neplăcute ca să experimenteze că „...El răsplăteşte pe cei ce-L caută.” Evrei 11:6.

Și Pavel explică cum el gestiona astfel de situații grele în viața sa: „Ştiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşug. În totul şi pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşug şi să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos care mă întăreşte.” Filipeni 4:12-13.

Când privim astfel la granițele noastre, experimentăm ce a spus Isus: „Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu.” Ioan 17:3. Viața va deveni o călătorie interesantă de a-L experimenta pe Dumnezeu, care Se îngrijește ca toate lucrurile care ne vin în cale să ne împingă spre o relație tot mai profundă cu Dumnezeu și cu Fiul Său. Rezultatul este că suntem transformați tot mai mult în imaginea lui Isus. (Romani 8:28-29). Nu ne mai pierdem timpul sperând schimbări efemere, care nu vor putea niciodată să ne aducă satisfacție adevărată, ci ne concentrăm întreaga atenție spre a trăi viața cerească, care include și o părtășie adevărată și adâncă cu acei oameni care au aceeași țintă.