Nașterea lui Isus Hristos – așteptarea libertății!

Ce ar fi fost creștinismul fără venirea lui Isus pe pământ? Sărbătorirea acestui eveniment îmi dă o ocazie specială de a mă gândi la motivul pentru care dragul meu Mântuitor s-a născut ca un om și la ce posibilități a deschis pentru mine și viața mea.

Nașterea lui Isus Hristos se întoarce la ziua în care o speranță total nouă s-a ivit pentru toți cei care erau sătui să fie robi ai propriilor pofte, plăceri și tendințe de orice fel. – Da, lumina speranței a fost aprinsă pentru toți care sufereau din pricina lucrurile grele, reci și rele din propria natură, care strică pacea, strică lucrurile bune și tot ce întărește și edifică.

Cel care are putere să pună totul în ordine, care a venit pe pământ, El care este un Mester în a mântui și a elibera, El care a biruit tot întunericul și moartea și care a fost primul care a adus mesajul luminii! El, Mântuitorul, Domnul Păcii, Eliberatorul, Sfătuitorul și Cel care mijlocește pentru noi la Dumnezeu – venirea Lui smerită și săracă este motivul pentru care noi ne adunăm în aceste zile.

Haideți, cu bucurie de copil să ne bucurăm pentru acest băiețel mic. Prin nașterea Lui s-au împlinit multe profeții. Prin viața Lui vom fi mântuiți acum, astfel încât și cuvintele profetice despre noi să se întâmple. Gândește-te, prin viața noastră «faptele diavolului sunt nimicite»! Noi, care înainte eram robii păcatului, putem fi eliberați prin recunoașterea adevărului despre noi înșine. Ioan 8:31-36.

• Liberi să murim față de noi înșine!

• Liberi să trăim viața lui Isus!

• Liberi să slujim celorlalți fără egoism!

• Liberi să iubim fără nici un fel de limită!

– Ce libertate fantastică în Isus Hristos, care poate fi experimentată de fiecare din noi. Nu este de mirare că îngerii au strigat: «Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul: astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul. Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un Prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.» Şi deodată, împreună cu îngerul, s-a unit o mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând:
«Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui.» Luca 2:10-14.

O, cât de mult merită El predarea noastră, dragostea noastră nereținută, atenția și urechea ascultătoare! Și urechea Lui este îndreptate către rugăciunile noastre. El dorește să cineze personal cu noi. El dorește convorbire personală și părtășie cu noi. Apoc. 3:20 și 1. Cor.1:9. Hai să ne deschidem ușile inimii pentru vorbirea Lui, lumina Lui, dragostea Lui caldă și nesfârșită! Toate bucuriile lumii nu se pot compara cu a aparține Lui!

Cine L-a văzut n-are ispită. 
Tot ce vede-apoi este prea mic.
Cine L-a văzut de-ar pierde totul.
El nu mai dorește absolut nimic.
(Edin Holme)