Pocăință

Te simți agitat și simți că viața este fără sens? Nu ai liniște în gânduri și ai multe întrebări?

În Biblie scrie că omul este ca un abur; îl vezi o clipă, și apoi dispare. Când conștientizezi că viața este așa de scurtă, se crează poate o dorință în interiorul tău de a ști menirea vieții. Vrei cu plăcere să experimentezi că Dumnezeu este un Dumnezeu viu, și dorești să crezi în El. Această dorință pe care nu reușești să o exprimi în cuvinte, poate fi primul pas către calea spre pocăință.

O nouă direcție

Pasul următor cere acțiune! Cel care se pocăiește, se întoarce de la ceva către altceva. Până acum ai mers într-o direcție. Tu știi poate că ceva nu este bine în relația ta cu cei din jurul tău. Poate ai spus sau ai făcut ceva care a distrus încrederea celorlalți în tine. Poate ai fost nedrept sau nesincer. Când te întorci, trebuie să mergi în direcția total opusă față de ceea ce-ai făcut tu înainte. Trebuie să recâștigi încrederea și să faci curățenie acolo unde a fost dezordine în viața ta. Crezi că este greu să te întorci 180 de grade? Dar nu este menirea ca tu să faci aceasta singur. Este Unul care vrea să te ajute! Isus ne-a dat o făgăduință: Veniți la mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă. Este posibil să schimbăm puțin cuvintele și să ne gândim că Isus spune: Întoarce-te la Mine, tu care tânjești după a fi total fericit!

Dumnezeu crează dorință după pocăință

Această dorință de a schimba cursul în viața ta, este creată de Dumnezeu. În Biblie este pusă întrebarea aceasta: Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință? Apostolul Petru le-a vorbit odată iudeilor. El le-a spus clar că ei au păcătuit răstignindu-l pe Isus. Când au auzit aceasta, i-a înțepat în inimă. Așa se poate simți când știi că ai făcut ceva rău, și conștiința îți amintește aceasta. Te simți prost, și poate simți părere de rău. Este bunătatea lui Dumnezeu că tu te simți mâhnit! De fapt, te poți bucura dacă experimentezi o astfel de mâhnire. Aceasta îți dă un tânjet după pocăință, și aceasta este dovada că Dumnezeu a început să lucreze în tine!

O hotărâre radicală

Cerința pentru a scăpa de poverile grele și pentru a primi pace, este ca tu să-ți recunoști păcatul. Da, dar ce este păcat, te întrebi tu. Să păcătuiești înseamnă să faci împotriva conștiinței și legilor bune pe care Dumnezeu ni le-a dat, pe care le găsim în Biblie. Isus subliniază că legile pe care Dumnezeu le-a dat lui Moise sunt încă valabile, iar în plus El spune: Vă dau încă o poruncă: Să vă iubiți unii pe alții. O astfel de poruncă o întâlnești în viața ta când citești ce spune Isus mai departe: Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: „Să nu ucizi; dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului. Isus pune reflectorul chiar pe inima și gândurile omului.

Când te pocăiești, înseamnă că tu ești voitor să lași lumina din cuvintele și din viața lui Isus să strălucească asupra vieții tale. Trebuie să arunci peste bord toate gândurile pe care le-ai avut până acum. Nu mai este nimic ce trebuie să protejezi! Tot ceea ce spui și faci are un punct de pornire total nou. A te pocăi este, fără nici o îndoială, o hotărâre radicală, cum spune Biblia, să te îmbraci cu noul om, care este creat după chipul lui Dumnezeu pentru o viață în neprihănire și sfințire adevărată. Noul dreptar al omului nou nu este ceea ce este cel mai bun pentru mine, ci ce este în folosul aproapelui meu.

Ce țintă ai tu în viață?

În Biblie, Isus are multe nume diferite. «Păstorul cel bun» este unul dintre ele. Păstorul se îngrijește de pășuni bune, are grijă de turmă și o păzește de pericole. Când tu te pocăiești, și alegi ca Isus să fie păstorul tău, vei experimenta că El are cu adevărat grijă de tine. El știe de ce hrană și îndrumare ai tu nevoie pentru a ajunge acolo unde El vrea să te conducă.