Un viitor luminos prin crucea lui Hristos

Omenirea privește înainte către un an nou și se scrie și se speculează despre ce va aduce viitorul. Este o judecată peste toată firea, iar această judecată este motivul pentru care aproape tot ce se scrie este negativ. Analizele viitorului sunt, în mare, sumbre.

Dacă citim scripturile, găsim ambele părți. De o parte sunt cele sumbre, da, mai rău decât poate cineva descrie. Acest viitor îi privește pe cei nelegiuiți care nu vor să se pocăiască de nedreptatea lor. De cealaltă parte este incredibil de luminos și plin de nădejde, da, mai bine și mai luminos decât poate fi descris. Aceste lucruri îi privesc pe cei cu frică de Dumnezeu, cei care se întorc de la nelegiuirea lor și încep o umblare în lumină.

Gândurile lui Dumnezeu – gândurile oamenilor

„Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” Ieremia 29:11. Doar prin credință și ascultare putem să intrăm în aceste gânduri. Este o diferență fundamentală între gândurile lui Dumnezeu și cele ale oamenilor. Oamenii se gândesc, scriu cărți, fac planuri și strategii care foarte rar ajung realități bune. Gândurile lui Dumnezeu sunt legate de acțiune și se realizează chiar dacă toată lumea se împotrivește. De aceea este atât de sigur să fii în gândurile lui Dumnezeu, în voia și planul lui Dumnezeu cu viața ta. Nimeni, cu înțelepciunea omenească, nu poate pătrunde în aceste gânduri. Căci toate ni se dau prin Duhul Sfânt, iar el le este dăruit celor ce-l ascultă. Domnul cunoaște gândurile celor înțelepți și știe că sunt goale. (1 Corinteni 3:20). El îi dă de rușine pe cei înțelepți și distruge priceperea celor pricepuți. Asta este în legătură cu cuvântul crucii. (1. Corinteni 1:18-19).

Aici este întreaga taină. Doar prin cruce putem primi o conexiune clară cu Dumnezeu, și prin cruce poate El să-Și realizeze planele Sale cu noi – acele planuri pe care le-a făcut înainte de întemeierea lumii. Atunci începe Dumnezeu să ne dea din gândurile Lui. Pe cruce vine duhul descoperirii peste noi și putem vedea ceea ce ochiul nu poate vedea și ceea ce urechea nu poate auzi – ce Dumnezeu a pregătit celor care-L iubesc. (1 Corinteni 2:9) Atunci este imposibil să fii deznădăjduit și să te uiți cu ochi întunecați către viitor!

Întreaga istorie a Israelului arată cât de rari sunt oamenii care se predau total și-L iubesc doar pe Dumnezeu. Unii făceau asta periodic, când veneau nevoi mari peste ei, dar când timpul de nevoie se încheia și biruiseră dușmanul, inimile deviau de la Dumnezeu către idoli. Aici stăm chiar lângă punctul care decide ce ne va aduce viitorul pentru noi, personal. Gândurile lui Dumnezeu sunt clare: „…ca să arate în veacurile viitoare nemărginita bogăţie a harului Său, în bunătatea Lui faţă de noi în Hristos Isus.” Efeseni 2:7. Dacă vrem ca aceste gânduri slăvite ale lui Dumnezeu să se realizeze, trebuie și gândurile noastre interioare să fie clare: Inima trebuie să fie totală pentru Dumnezeu, trebuie să fie curată în fața ochilor Lui – Cel cu care avem de-a face. Trebuie să fie curată de orice tip de idolatrie!

Cuvântul crucii luminează

Această curăție, hotărâre și claritate, pe care Isus o așteaptă din partea noastră, este evidențiată în Luca 9:57:62: „Pe când erau pe drum, un om I-a zis: "Doamne, Te voi urma oriunde vei merge." Isus i-a răspuns: "Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul." Altuia i-a zis: "Vino după Mine!" "Doamne", I-a răspuns el, "lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu." Dar Isus i-a zis: "Lasă morţii să-şi îngroape morţii, şi tu du-te de vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu." Un altul a zis: "Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă întâi să mă duc să-mi iau rămas bun de la ai mei." Isus i-a răspuns: "Oricine pune mâna pe plug, şi se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu.”

Aici vedem urechile acului și crucea care ne întâmpină când intrăm în pactul de ucenic. Toate aceste „dar” cu toate grijile firești către familie și prieteni infectează inima astfel încât gândurile clare ale lui Dumnezeu ancorate în credință, nădejde și dragoste să nu ajungă în cămările inimii. De aceea viața devine grea, ținta neclară și trompeta nu dă un ton limpede. (1. Corinteni 14:8)

Nu te poți bucura de făgăduința că toate lucrurile lucrează spre binele nostru. De ce? Din cauza necredinței! S-a furișat această necredință în inimă pentru că nu ai împlinit condițiile? Făgăduința era doar pentru cel ce-L iubește pe Dumnezeu! Hai să ne întărim în pactul de ucenic. În inima ucenicului trăiește cuvântul crucii. Acolo este luminos. Nu simțurile sunt cele care luminează vederea ci credința în Dumnezeul cel viu, în Isus cel înviat, Cel care în cea mai întunecată noapte a putut striga: „Lazăre, ieși afară!”

Să păzim această inimă întreagă și curată cu aceste cuvinte clare ale credinței, așa încât întreaga noastră viață să intre în armonie cu scripturile. Gândește-te la ce viitor se gândea Isus când a putut spune: „tot ce este al Meu este al Tău, şi ce este al Tău este al Meu.” Ioan 17:10. Erau gânduri clare și vorbire clară.

De ce ne putem ridica capul

Hai să intrăm în anul nou cu inimi curățite, nu cu aluat vechi, ci cu cuvintele curate ale crucii, plantate în inimile noastre! Dumnezeu putea vedea în inimile copiilor lui Israel și a spus: „Căci voi duce pe poporul acesta în ţara pe care am jurat părinţilor lui că i-o voi da, ţară unde curge lapte şi miere; el va mânca, se va sătura şi se va îngrăşa; apoi se va întoarce la alţi dumnezei şi le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti şi va călca legământul Meu. Când va fi lovit atunci cu o mulţime de rele şi necazuri, cântarea aceasta, care nu va fi uitată şi pe care uitarea n-o va şterge din gura urmaşilor, va sta ca martoră împotriva acestui popor. Căci Eu îi cunosc pornirile, care se arată şi azi, înainte chiar ca să-l fi dus în ţara pe care am jurat că i-o voi da." Deuteronom 31:20-21. Și aceasta în ciuda la toată bunătatea pe care au primit-o!

Ce gânduri ne ocupă mintea? Despre Timotei, Pavel a putut spune: „Tu însă ai urmărit de aproape învăţătura mea, purtarea mea, hotărârea mea, credinţa mea, îndelunga mea răbdare …» 2. Timotei 3:10.
Ei erau uniți în aceeași gândire. Crucea lucra în ei și apa vie curgea – gânduri slăvite și binecuvântate izvorau și se transformau în acțiuni și zidirea trupului lui Hristos.

Mărturia lui Pavel era: „Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu.” Galateni 2:19-20. O viață mai înălțată nu putem trăi. Cu această mărturie putem să întâmpinăm toate necazurile vieții și toată ceata duhurilor rele din văzduh. Da, însuși diavolul și toată ceata dușmanului fuge de noi și putem, prin cuvântul crucii, să ieșim biruitori din încercare. Gândurile și planurile lui Dumnezeu se realizează când gândurile lui Satan sunt distruse. În acest duh de biruință, cu această putere a credinței și cu o inimă curată putem să ridicăm capul și să privim în noul an. Curând Îl vom întâlnie pe Maistrul nostru și pe tații noștri, care au pus o astfel de temelie pentru noi! Duhul așteptării ne ține treji și ultimele cuvinte ale lui Isus pentru cei ce-și poartă crucea ne mângâie: „Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Matei 28:20. Așa purtăm noi, cu multă îndrăzneală, cuvântul crucii către viață și pace, în timpul care urmează.

Aceasta este o versiune editată a unui articol care a fost publicat în biserica periodică a BCC în decembrie 1990.
© Copyright Stiftelsen Skjulte Skatters Forlag