Voința de a crede

Te-ai auzit vreodată pe tine sau pe alții spunând: „Nu pot crede în Cuvântul lui Dumnezeu, nu pot!”? O astfel de afirmație am auzit eu de la un tânăr care stă la răscruce și trebuie să-și aleagă calea mai departe în viață.

Dar are credința de-a face, în vreun fel, cu a putea?

Isus spune astfel în Matei 23:37: De câte ori am vrut să strâng pe copiii tăi cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!

Așadar, Isus a căutat voință când a dorit să adune pe poporul lui Israel, dar El a trebuit recunoaște că erau mulți care nu voiau să creadă.

Același lucru se aplică și astăzi. Isus, în îndurarea Lui, ne-a dat o ofertă prin Cuvântul lui Dumnezeu, dar întrebarea este dacă eu vreau să-l cred.

Credința nu este ceva care necesită capacități sau cunoștințe speciale. La fel, credința nu este doar un privilegiu pentru câteva persoane devotate și spirituale. Credința este ceva care fiecare dintre noi putem apuca și un lucru pentru care ne putem hotărî să-l facem. Credința are de-a face cu ascultarea (Romani 1:5 și 16:26).

Atunci de ce este atât de greu să crezi?

Putem vedea în istoria din Biblie despre poporul Israel în pustie. Ei au primit făgăduința pentru Țara Promisă, o țară în care curgea lapte și miere. Ei experimentaseră intervențiile și minunile Lui de nenumărate ori, totuși ei au sfârșit prin a rătăci în pustie timp de patruzeci de ani, pentru ca într-un final să moară toți, fără ca nimeni să intre în Țara Promisă.

De ce au ales ei să moară în necredința lor?

Pentru că totul se întârtea în jurul luptei împotriva dușmanilor din țară; ei nu voiau să lupte și să sufere pentru a intra în posesia făgăduinței.

Troen vil føre meg inn i lydighet mot Guds ord

Dacă eu, ca om, vreau ca să mă arunc în încredere oarbă în credința că Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat, eu trebuie, în același timp, să fiu voitor să intru în Cuvânt și să fac ce este scris. Credința mă va duce în ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu și aici este nevoie de o hotărâre și o voie fermă care îmi va aduce lupte în timp ce eu predau tot ce este al meu propriu. Dar atunci voi primi totul înapoi, cum este scris în Apocalipsa 3:21: „Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.”

Pentru mulți, să crezi în simplitate că această făgăduință se va împlini pentru tine, pare o prostie. Dar adevărul este că credința adevărată într-un asemenea verset mă poate conduce la o viață fericită cu nădejdea de a primi slavă veșnică împreună cu Isus.

Hotărârea o pot lua oricând, și ea poate începe cu această rugăciune simplă: „Dragă Dumnezeule, ajută-mă să cred în Tine.”

Dumnezeu este entuziasmat pentru astfel de hotărâri în credință, atât dacă este primul tău suspin pentru mântuire, sau dacă ai câțiva pași în ascultare și luptă împotriva păcatului. El vrea imediat să conducă voia ta către bine și vrea să-ți dea o plinătate a credinței astfel încât, încontinuu să fie tot mai ușor să alegi calea în ascultarea credinței.