O lecție vitală pentru oricine vrea să nu mai fie niciodată stresat sau îngrijorat

Jobul, facturile și satisfacerea necesităților noastre și a celor care sunt în responsabilitatea noastră ne ocupă mult timp din viața noastră. Astfel de obligații sunt foarte importante și sunt esențiale dacă dorim să fim administratori credincioși și buni. Dar putem foarte ușor cădea în îngrijorare și gândurile noastre pot fi acaparate total de ea. Totuși, Isus ne îndeamnă să nu ne îngrijorăm ci să „… căutăm mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri ni se vor da pe deasupra.” Matei 6:33. Aceasta ne dă o oportunitate minunată de a ne elibera mintea de aceste griji pământești și să ne concentrăm asupra comorilor eterne, în mijlocul îndeplinirea sarcinilor valoroase precum a întreține o familie, a fi un angajat de încredere și a trăi ca niște cetățeni cu demnitate în societate.

Caută mai întâi Împărăția lui Dumnezeu

În ce constă Împărăția și dreptatea Lui? Și cum o caut?

„Ţi s-a arătat, omule, ce este bine, şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?” Mica 6:8. Voia lui Dumnezeu - Împărăția Lui - este să fim neprihăniți (drepți), miloși și smeriți. Înclinația noastră umană este să trăim pentru noi înșine și să ne gândim la propriile plăceri. Pentru a fi drepți și miloși ni se cere să ne respingem propria voie și să ne comportăm față de ceilalți așa cum ne-am dori ca ei să se comporte cu noi. Înseamnă să ne predăm egoismul și să-i plasăm pe ceilalți pe primul loc. A căuta Împărăția lui Dumnezeu înseamnă de fapt, în mod activ, să alegem să facem voia Lui în loc de voia noastră proprie. Când avem această dorință de a căuta mai întâi Împărăția și dreptatea lui Dumnezeu, descoperim inabilitatea noastră de a trăi în altruism. Realizăm imediat că avem nevoie de har (ajutor), pe care Dumnezeu îl dă celor care umblă smeriți în fața Lui. (Iacov 4:6; 1 Petru 5:5).

Împărăția în noi

Când ne îndreptăm gândurile în această direcție observăm că versetul din 2 Cronici 16:9 este adevărat: „Domnul Îşi întinde privirile peste tot pământul, ca să sprijine pe aceia a căror inimă este întreagă a Lui.” Prin Duhul Sfânt, Dumnezeu Își arată puterea în 2 feluri - în primul rând ne arată propriul egoism și nedreptate și în al doilea rând ne dă puterea necesară să respingem acest rău din interior și să arătăm milă.

Când viziunea noastră este tot mai mult ațintită pe Împărăția lui Dumnezeu, noi primim această în interiorul nostru, prin ascultare de voia lui Dumnezeu. (Luca 17:21). Astfel Îl cunoaștem pe El, personal, și suntem tot mai mulți eliberați de neliniștea și anxietatea care vine din căutarea folosului propriu, aici pe pământ. Atunci realizăm adevărul din cuvintele lui Pavel, când el spune romanilor: „Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci neprihănire, pace şi bucurie în Duhul Sfânt.” Romani 14:17. Descoperim și că Dumnezeu se arată puternic și Se îngrijește de necesitățile noastre pământești; suntem mângâiați dată după dată când observăm că Dumnezeu deschide multe uși și ne dă ce avem noi nevoie.

Când, în loc să ne îngrijorăm, căutăm conștient Împărăția lui Dumnezeu - prin a asculta Cuvântul Lui, remarcăm că El este credincios în a-Și îndeplini promisiunile. Viața devine o misiune de a aduna comori eterne, în timp ce necesitățile pământești ne sunt date pe deasupra.