Este important să păstrăm lucrurile simple

Dumnezeu a plantat două categorii de copaci în mijlocul Grădinii Eden: pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului. Dumnezeu a spus lui Adam și Eva să nu mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului, dar puteau mânca din toți ceilalți pomi din grădină, căci doar viața și binele trebuiau să conducă în Paradis. Acest lucru se aplică și bisericii. „… doresc să fiţi înţelepţi în ce priveşte binele, şi proşti în ce priveşte răul.” Romani 16:19.

Nu trebuie să fim biruiți de rău

Dumnezeu cunoaște binele și răul, fără ca răul să exercite vreo putere asupra Lui. Așa funcționează natura dumnezeiască. (Geneza 3:22). Totuși, ca ființe umane noi suntem atât de slabi încât suntem ușor biruiți de rău. Dumnezeu ne păzește de rău pentru că ne iubește extraordinar de mult. Singura modalitate prin care Adam și Eva puteau fi păziți de rău în Grădina Edenului era ca ei să fie ascultărori de porunca lui Dumnezeu de a nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului. Chiar și astăzi, voia lui Dumnezeu este ca noi să nu fim biruiți de rău. Voia Lui este ca noi, nu doar să biruim iertarea păcatelor, ci să și căpătăm biruință definitivă împotriva păcatului.

Și Satan știe aceste lucruri, de aceea a înșelat-o el pe Eva provocând-o să mănânce din pomul cunoștinței printr-o promisiune falsă că ei vor deveni ca Dumnezeu și nu vor muri, pentru că Dumnezeu nu moare, deși cunoaște și binele și rău. Ce decepție vicleană, inteligentă și religioasă a folosit el. El i-a prezentat încălcarea Cuvântului lui Dumnezeu ca ceva bun, ceva atractiv, ceva care urma să o facă inteligentă. S-au schimbat oare lucrurile astăzi? (Geneza 3:4-5).

Eva a fost momită și amăgită de acest truc fals, de această schemă deceptivă a lui Satan. A devenit neliniștită și a deviat de la voia lui Dumnezeu, care era simplă – să nu mănânce un fruct. În această stare de neliniște și suspiciune diferența dintre bine și rău a devenit vagă și neclară. Eva a căzut victimă ispitei și a încălcat porunca, pierzând astfel Paradisul. (Efeseni 4:14, Galateni 5:10, Timotei 2:14).

Simplitatea din Hristos

„Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos.”  2 Corinteni 11:3. Interesant este faptul că în multiple traduceri ale bibliei este scris „credincioșia simplă” față de Hristos. Tocmai această credincioșie simplă față de Hristos este cea care ne păzește gândurile de la toate decepțiile și confuziile religioase din zilele aceastea. „Dacă Mă iubiți, păziți poruncile Mele.” Ioan 14:15. Aceasta este simplitatea cerească. Deși galatenii erau entuziasmați de Pavel și de predicile lui la început, ei au fost înșelați și și-au pierdut calea. Acești „apostoli nespus de aleși” i-au făcut pe galateni să-și imagineze că nu este necesar să fie răstigniți cu Hristos în fiecare zi, ci că ar putea fi mântuiți pentru un preț mult mai mic. Ar fi fost suficient doar să primească circumcizia fizică. Aceste lucruri se predicau în acele zile. (Galateni 5:10, 2 Corinteni 11:5).

Varianta din zilele noastre a acestui curent este că totul este în regulă cu noi dacă avem credința că Isus a făcut totul pentru noi, o dată pentru totdeauna. Căci munca și faptele noastre nu sunt importante. „O, galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit?” Galateni 3:1.

Pentru Pavel, Isus nu a fost Acela care a fost răstignit la Golgota, ci El este și Înaintașul nostru răstignit care Și-a luat crucea zilnic, timp de aproximativ 33 de ani. Cei care-L urmează fac același lucru. „Apoi a zis tuturor: ‘Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi şi să Mă urmeze.'” Luca 9:23.

Citește aici mai multe despre ce înseamnă să fii răstignit cu Hristos.

Duhul lui Dumnezeu l-a îndrumat pe Isus să-Și ia crucea și acest Duh ne împinge și pe noi să facem același lucru astăzi, și ne învață cum să o facem cu bucurie. Tocmai acesta ne inspiră, ne înviorează credința și ne ajută în momentul ispitei să facem binele și să fim transformați în imaginea Fiului. Noi nu trebuie să ducem lipsă de fapte bune, pentru că dacă nu avem fapte, vom pierde puterea lui Dumnezeu și chiar mântuirea sufletului nostru. Lipsa faptelor duce într-o formă religioasă de evlavie și într-o viață fără biruință. Satan lucrează cu viclenie. „Împotriviți-vă lui, tari în credință …” 1 Petru 5:9. Aceasta este simplitatea cerească! Mireasa lui Hristos trebuie să fie trează în gândirea ei; ea trebuie să fie pură și virgină cu orice cost, ca Isus să rămână marea noastră dragoste și să nu ascultăm de orice alt duh sau de orice altă învățătură, pe care nu le-am primit de la început. (Iacov 2:14, 17; 1 Corinteni 1:17-18; 2 Timotei 3:5; 2 Corinteni 11:2, 4)

Acest articol a fost tradus din norvegiană și a fost prima dată publicat cu titlul „Simplitate cerească” în revista periodică a BCC, Skjulte Skatter (Comori Ascunse), în iunie 2010.
© Copyright Stiftelsen Skjulte Skatters Forlag